Eu , zoon politikon ( de la Aristotel încoa’) sunt hic et ubique,mă rostogolesc clar din ghemul unei lumi cu tentă de paragină; mă căznesc să- mi demonstrez perfecţiunea prin nu'ş ce ramură nouă a gneseologiei şi las partea ontologica domeniului transcedentului în cinstea faptului că n -ar constitui o cunoaştere apriorică, şi fiind bine cunoscut caracterul cu tentă criptică al acestei cunoaşteri o să las loc empirismului să facă front comun cu pragmatica şi antropologia şi eu o să mă pierd într-un amalgam de concepte halucinante …...în rest bagatela lui ex nihilo: da Capo al Fine.!.........